petrabarbos

 Uneori seara, dupa ce adoarme, ma uit la ea si nu imi vine sa cred ca e a mea. Ma simt ca atunci cand eram eleva si inainte de a incepe scoala imi cumparau parintii mei haine care imi placeau foarte mult si de abia asteptam sa merg la scoala sa le scot in lume. Sau si mai bine ca in seara de Ajun de Craciun cand asteptam cu sufletul la gura sa vad ce mi-a adus Mosul. Acum am cel mai frumos cadou. As vrea sa il arat lumii intregi. Niciodata viata mea nu a fost mai plina, mai frumoasa!

Uneori ma gandesc cu groaza insa la ce va urma. La cum va fi ea cand va creste. o, nici nu vreau sa mi-o imaginez adolescenta, rebela. Ma bucur ca acum e micuta, ii place sa imi lipesc capul de ea, sa ne pupam, sa ne iubim.

 Of, de mult timp nu am mai trecut pe aici! Pitica mea s-a decis sa imi acapareze tot timpul, dar nu ma plang ca imi place! Am inteles si eu ce inseamna sa suferi. Nici o alat suferinta nu se compara cu cea pe care o simti atunci cand copilul tau sufera.A trebuit sa ii punem piticei piciorusele in ghips pentru ca avea o deviatie la glezna si nu ar fi mers drept. Niciodata nu m-am simtit atat de rau ca atunci cand am vazut-o asa. Mi s-a rupt inima in mii de bucatele…

 Ieri pitica mea a facut cunostinta si cu un alt gust in afara de lapticul ei preferat! A papat suc de morcov! Toata lumea imi spunea sa ii dau mar prima data, ca e mai bun. Dar am optat pentru morcov. Si mama, mama, ce mai lipaia la el. Se lingea pe buze. Ieri a fost surprinsa de gust, dar azi era de-a dreptul incantata. Si tot azi mi-a mai facut o bucurie. S-a intors de pe spate pe burtica!!!!!!!!!!!!!

 Cred ca orice mama sta cu sufletul la gura sa vada ce mai stie sa faca nou puiul ei. Normal ca si eu ma inscriu in categoria asta. Numai ca sunt rabdatoare, cu toate ca nu imi sta in fire. Desi multi bebelusi au facut deja miscarea, pitica mea nu s-a intors pana acum de pe o parte pe alta. E mai lenesa ce sa-i fac. Dar alataieri, adica in 8 august a zis, hai sa-i fac pe plac mamei si sa ii mai dau un motiv de mandrie. Si cum statea ea pe burtica, tup, s-a intors pe spate. Si era nedumerita. Eu in schimb eram mandra de zici ca intrase cel putin la Harvard la facultate!.

 Copilul asta imi umple viata si atunci cand ma astept mai putin rad in hohote. Astazi de dimineata imi era asa de greu sa ma trezesc. Ea deja facuse ochisori si canta singura la ea in patut. Am mai tras putin de timp si am mai inchis pchii. La un moment dat o aud tipand. Din greseala se rasturnase de pe burtica pe spate si a dat cu capul de gratiile de la patut. Dupa ce am linistit-o a gasit o intrebuintare numai buna gratiilor de care tocmai daduse: le-a ros. Doamne, cum mai dadea cu limbuta pe ele, zici ca erau acadele! Eu ma imprastiam de ras!

 

 Cred ca acum o chinuie un dintisor. E tare agitata si maraita. Si nervii mei sunt intinsi la maxim!!!!!!!! Dar trece si asta. Sper sa fie dintisorul de vina si sa nu fie alte probleme. Pana acum ii spunea Jiji, pentru ca imi radea cu toata gurita si imi arata gingiile. Dar cred ca in curand o sa trebuiasca sa ii schimb porecla, sa includem si dintisorul.

 Recent s-a refacut topul minunilor lumii. Si Petra a fost decretatea pe locul doi. E vorba despre orasul Petra, construit in stanca, de unde si numele. Asa imi doresc si eu sa fie pitica mea. Ca piatra. Puternica.

 Pitica mea are o singura problema! Nu prea ii place afara. Si din motivul asta tipa rau!!!!!!!!!! Mi-e asa de dor sa stau la un suc pe o terasa dar cred ca e un pret pe care merita sa-l platesc pentru zambetele pe care mi le da atunci cand ma vede. Uneori ma gandesc, adica ma impac cu ideea ca doar acum va fi asa de dependenta de mine, ca peste ani se va simti prost daca o voi pupa in public sau daca o mai iau in vacante cu noi. Tocmai din acest motiv vreau  sa profit cat pot de mult de fiecare clipa de acum.